Rasismul: forma suprema de gandit cu fundul

Acum ceva vreme, în poligon la Ilioara, în timp ce plecam spre casă, am trecut pe lângă doi ţigănuşi murdari şi prost îmbrăcaţi, unul mai mititel şi altul ceva mai mărişor. Cel mititel s-a uitat spre cel mai mare şi l-a întrebat, referitor la mine: "Nenea mă bate?". Mi s-a rupt inima instantaneu.

N-am fost niciodată rasist, deşi am înjurat ţiganii manelişti din faţa blocului şi am avut fantasme cu bazuci aţintite spre maşinile lor bubuitoare. Am fost înjurat de ţigani. Oprit pe stradă când eram mic şi întrebat de "suprize". Chiar şi bătut odată gratuit, după faimoasa replică "cât e ceasu?"

Toate astea n-au fost suficiente pentru a deveni cu adevărat rasist. Sigur, urăsc ţiganii burtoşi, cu lanţ de aur, care ne sfidează din maşini scumpe. Dar în egală măsură urăsc românii burtoşi, cu lanţ de aur, care ne sfidează din maşini scumpe. Urăsc ţiganii care fură în RATB, însă chiar mai mult de atât urăsc românii care ne fură cu miliardele. Îi vedeţi. Îi votaţi. Iar apoi vă întoarceţi la "urăsc ţiganii pentru că sunt un popor de hoţi".

E uşor să urăşti. E mult mai greu să înţelegi. Iar noi, oamenii, suntem în general comozi. Viaţa e grea mai tot timpul cu noi, de ce să nu facem lucrul uşor când avem ocazia?

A judeca şi a urî oamenii bazându-ne pe culoarea pielii lor este o prostie, o prostie din categoria judecării oamenilor după sexul lor, religia lor, etnia lor, sau naţionalitatea lor, orientarea lor sexuală sau înălţimea lor, clasa lor socială, regiunii din care fac parte, muzica pe care o ascultă sau handicapurile lor. În final, singurul criteriu după care ar trebui să judecăm un om este strict cel al raportului său personal cu tine. Şi nici măcar acesta nu e un criteriu valid.

Urâţilor, dacă urâţi, urâţi asta:

Funduri chinezesti

Dacă vreţi să ştiţi cu ce se mai ocupă chinezoaicele după Olimpiadă (dar şi cu ce se ocupau înainte şi în timpul), fiţi pregătiţi să fiţi surprinşi: ele s-au dat de la maşina de cusut, din orezării şi din mine şi şi-au pus imaginea ierboasă pe Internet, pentru ca poporul român prieten să le vadă! Iată dovada (şi menţionez că e vorba de chinezoaice, nu de asiatice hong-kong-eze, taiwaneze sau, feri Doamne, thailandeze):





Dacă ar şti Mao, s-ar răsuci în groapă, cu faţa în sus, pentru că l-ar durea erecţia. Deşi aud că în timpul vieţii se deda la fecioare! Şi, în fine, dacă intraţi pe blog, folosiţi Google Translate-ul din dreapta şi traduceţi din chineză în română. Vă veţi delecta cu expresii ca "fotografie nud citit la radio" sau "Fata de conducte de dans de pe la tine, îndrăzneşti să faci asta?" şi altele, pe care vi le las spre descoperire!

Richard Wright. Stefan Iordache. Si una de neam.

Domnul Richard Wright a murit. Cei care nu ştiu cine a fost, pot încerca să afle de aici, însă cel mai bun mod de a afla este de a-i asculta muzica.

...and I am not frightened of dying, any time will do,
I don't mind. Why should I be frightened of dying?
Theres no reason for it, you've gotta go sometime.
I never said I was frightened of dying.



Ce caută o astfel de postare pe un blog de ghicit în fund? Simplu, până şi un ghicitor în fund îşi onorează eroii. Şi pentru că tot veni vorba, un gând bun (şi nu bateri peste piept şi smulgeri de fire de păr din cap) merge la domnul Ştefan Iordache, acolo unde este el acum. Şi o #$@#%! pentru necrofilul neam românesc, care-şi iubeşte mai mult cadavrele, decât oamenii care au locuit în ele.

Imaginea de mai sus e luată de pe site-ul BBC. Să recunoaştem, un post TV substanţial mai bun decât acest rahat pe băţ.

A scuipa, scuipare

Actul 1

Pamânt. Secetă. Ţăran. Disperare. Privire. Cer. Soare. Senin. Pământ. Secetă. Ghiorţăit. Copil. Plânset. Femeie. Plânset. Scuipat. Pământ. Răsărit. Ghiocel. Scuipat. Răsărit. Pătrunjel. Scuipat. Zâmbet. Copil. Zâmbet. Femeie. Scuipat. Pizdă. Futut. Zâmbet. Copil.

Actul 2

Pământ. Venit. Comunişti. Colectivizare. C.A.P. Scuipat. Palmă. 10.000. Kilograme. Hectar. Mutat. Oraş. Scuipat. Femeie. Plânset. Copii. Activişti. Apartament. Bloc. Ceauşescu. P.C.R. Privire. Cer. Gri. Scuipat. Asfalt.

Actul 3

Scuipat. Asfalt. Scuipat. Pereti. Scuipat. Asfalt. Scuipat. Asfalt. Scuipat. Barbat. Scuipat. Femeie. Scuipat. Copil. Scuipat. Asfalt. Scuipat. Asfalt. Scuipat. Asfalt. Scuipat. Scuipat. Scuipat.

Actul 4

Dincolo de prezent: viitorul

Îţi place să mănânci cât mai mult caca, caca în cantităţi industriale, caca până îţi umpli intestinele şi îţi vine să faci caca? Nu? Atunci îţi place să te uiţi la alţii cum mănâncă caca până plesnesc cu un zgomot sec şi din plesnitură le iese tot caca pentru că au mâncat toata viaţa caca încât s-a petrecut un fenomen rar în medicină: lichefierea organelor interne şi înlocuirea lor cu caca?

Felicitări, eşti gata să porneşti o revoluţie pentru că postul tău preferat de televiziune a fost descoperit în putrefacţie de către CNA (omorât de Cioacă?) şi e gata de a fi îngropat creştineşte, cu un cor de înjurături de pe margini ale oamenilor care mai preţuiesc ceva în ţara asta!

Nu, nu o revoluţie pentru că eşti furat sistematic, cu rânjetul pe faţă, de o clasă politică, de funcţionari publici, de poliţie, doctori, chelneri, meşteri şi portari. Nu, nu o revoluţie pentru că Justiţia bea Chivas Regal cu infractorii cu ceafa groasă sau pentru că ţi se cere, de fapt, taxă de protecţie, nu impozite. O revoluţie pentru că se inchide un veceu public, cu o cameră in vas, aţintită spre fundul lui Dan Diaconescu!



Dacă îţi place sigla de mai sus, atunci îţi va plăcea la nebunie şi acest site! Ia, să îţi bucuri ochii! (dă rifreş, F5 pe tastatură, e imagini noi, să-ţ moară mama copiilor, inainte să-i faci!)

Din lumea celor care nu cuvanta engleza

Un cititor fervent al acestui blog, câştigător al concursului "Ghiceşte în fundul pozei" îmi trimite la redacţie o sugestie (o reclamă care foloseşte fundul cu cap):



Răspunsul meu este: da, o ştiam. Iar acum o ştiu şi cei ce n-o ştiau.

Injuraturi legate inexorabil de partea dorsala

Deşi alte părţi ale corpului beneficiază de mult mai multă atenţie în lumea înjurăturilor româneşti, nici ceea ce zace în spatele nostru nu e tocmai ignorat. Să facem împreună o incursiune în lumea minunată a înjurăturii făcute cu fundul!

De regulă, mecanismul înjurăturii româneşti se bazează pe umilire sexuală, iar înjurăturile despre fund nu fac excepţie! De regulă, se foloseşte forma mai vulgară a fundului, curul. Şi iată cum:

"Te fut in cur!", cu varianta mai răspândită "Futu-te-n cur". Sursa: masculul feroce dominant. Destinaţia: cel pe care vrei să îl umileşti. Originea acestei înjurături cred că e închisoarea, unde prin fututul în cur prin forţă îţi manifestai autoritatea şi dominaţia. În mediul civil şi urban însă, această înjurătură îţi explodează în faţă, daca nu eşti homosexual.

Pentru cei care vor să folosească fundul în înjurătură, dar nu vor să pară gay, există o variantă şi mai bună: "S-o fut în cur pe mă-ta" sau "Îţi fut muma-n cur" (eventual extinsă cu motivul pentru care îl înjuri, de exemplu "Îţi fut muma-n cur de prost"). Această înjurătură mai are şi avantajul că e de mamă, deci enervează garantat preopinentul! O variantă populară (şi dragă mie) este "'tu-ţi adineaurea mă-tii", prezentă, dacă nu mă înşel, în "Moromeţii" lui Marin Preda!

O înjurătură tinerească (de grădiniţă) e şi "băga-mi-ai mâna-n cur să-mi mameleşti căcatul". Nu am alt comentariu, o las să vorbească pentru sine!

O variantă light a primei înjurături ar putea fi "Să mă pupi în cur!" sau "Pupa-m-ai în cur!", deşi unii oameni, ca Păunescu, ar putea considera asta o invitaţie la valsul buzişoarelor pe fesişoare.

Foarte golănească şi legată de postarea mea cu clisma este "Pişa-te-aş în cur!", deşi realizarea tehnică a acestei înjurături mi-o închipui greu de obţinut. Dar asta sunt înjurăturile până la urmă: o dulce visare, o descărcare, nu neapărat o promisiune de realizare. Cam ca tot ce-i românesc.