miercuri, 24 septembrie 2008

Cum am ghicit prima oara in fund

Era una din nopţile alea singuratice, când tremuri din tot corpul şi ştii că nici toată lâna de pe lume sau gheizerele islandeze nu te pot încălzi. Aşa că o frecam aiurea pe străzile oraşului şi îmi imaginam că oamenii care trec pe lângă mine sunt doar figurine din carton, montate pe maşinuţe teleghidate. Mă întrebam, amuzat, cine le conduce şi instinctiv m-am uitat la picioare, aşteptându-mă să-mi văd roţile. Ceea ce am văzut mi-a salvat viaţa.

În faţa mea, fix la vârful tenişilor, se căsca gura urât mirositoare a unui canal care nu s-a spălat niciodată pe dinţi. Din el răzbătea o căldură sufocantă şi umedă, un abur de pizdă, o gaură primordială care mă chema. Nu aveam nimic mai bun de făcut, nu aveam nicăieri de ajuns, aşa că m-am ciucit pe vine, am identificat o scăriţă din fiare îndoite în trepte şi m-am scufundat sub oraş, respirând greu şi cu scârbă.

Ajuns jos, mi-am aprins lanterna portabilă fără de care nu ies din casă, pentru că mi-e frică de întuneric. Lumina lăptoasă descria un con perfect, însă înainte nu puteam vedea mare lucru. Eram eu şi rahatul tuturor orăşenilor, despărţiti doar de o ţeavă de metal de 7 mm grosime, umedă şi ruginită. M-am folosit de ea ca de un ghid, curios fiind unde o să mă opresc.

După aproximativ 3-4 minute de mers, am trecut de spărtura ţevii de apă caldă. Aerul a devenit ceva mai respirabil. Conul a devenit cerc şi am putut să văd pe unde merg. După alte câteva minute, am dat în ceea ce părea a fi o galerie părăsită. Tunel de metrou? Buncăr dezafectat? Tunelul secret al lui Ceauşescu? Am continuat să pătrund în el, ignorând şobolanii care foşgăiau prin zonă, până ce am dat de o uşă masivă din fier, cu un mâner mare. Am tras de mâner, dar constituţia mea firavă nu l-a mişcat câtuşi de puţin.

Inspectând un pic prin jur, am observat pe jos un bolovan de ciment, căzut cine ştie când din zidărie. Am început apoi să lovesc cu râvnă mânerul uşii de fier. După ce am transpirat bine de tot, uşa s-a deschis şi am intrat într-o încăpere cu aer închis, unde...

[va urma]

7 comentarii:

kramer spunea...

asa, si... ?

La Mosor spunea...

Sal... din curiozitate unde era canalul asta m-ar interesa o plimbare prin matzele bucurestiului !

astept raspuns

ces spunea...

asteptam cu nerabdare

kramer spunea...

Sa va explic. Pe ghicitor l-au prins securistii. Asa a ajuns la canal.

Ghicitor in fund spunea...

Nu am fost luat de securisti sau infrant de sistem. Am fost plecat din tsarishoara. Atat!

Elena spunea...

esti prost

Ghicitor in fund spunea...

Dar asta, draga mea, nu e niciun secret!